RSS

Arhive pe etichete: SRI

Umbra digitala (VI)

Cu scopul de a proteja viata privata Uniunea Europeana adopta la 5 septembrie 2001 o rezolutie istorica impotriva SUA. Super-puterea de peste ocean risca sanctiuni in cazul in care nu renunta la interceptarea pe scara larga a apelurilor telefonice si a faxurilor. Este vizata in special si sistarea supravegherii corespondentei electronice. E cunoscut ca dupa al 2-lea Razboi Mondial Europa este supravegheata in cadrul programului „Echelon” atat de catre serviciile secrete ale statelor membre in alianta nord-atlantica cat si de catre NSA. La nici o saptamana dupa adoptarea rezolutiei atentatele teroriste care bantuie America reusesc sa omoare din fasa initiativa Uniunii Europene. O singura zi darama intreg spatiul de manevra pentru negocieri pe teme de securitate. In urma atentatelor presedintele George W. Bush semneaza „Patriot Act”. Legea “anti-tero” pune piatra de temelie pentru cel mai ambitios proiect de supraveghere a populatiei din istoria omenirii cu acordul Uniunii Europene.

Reprezentarea mentala a terorismului s-a rezumat la asocierea acestui fenomen cu persoane care prezinta caracteristici musulmane sau arabe. Acest gen de etichetare cuprindea tot ce avea prin supozitie legatura cu terorismul. Problematic la acest aspect este printre altele faptul ca aceasta descriere “all inclusive” a fost extinsa odata cu supravegherea intensificata dupa 11 septembrie incetul cu incetul si la alte segmente de populatie.

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Umbra digitala (V)

Ajungand in tabara celor care sustin ca argumentul securitatii nationale nu ar trebui sa justifice sacrificarea drepturilor fundamentale nu ai cum sa nu il cunosti pe cripto specialistul Karsten Nohl. Berlinezul administreaza Security Research Labs, firma sa specializata pe protectia datelor online. Compania sa si-a castigat renumele mondial prin depistarea punctelor vulnerabile din retelele de telefonie mobila. Nohl insusi a spart PIN-urile catorva cartele SIM pentru a demonstra cat de facil este sa accesezi fara consimtamant date cu caracter personal. Experienta sa este de mare pret atunci cand vine vorba de imbunatatirea securitatii traficului de date. Ca si om de stiinta si cercetator acesta stie ca tehnologia de ultima ora poate fi folosita pentru a investiga cele mai intime aspecte ale vietii cuiva.

“Ca si membru al unei culturi care inca mai crede in sfera privata nu as dori sa admit ca oamenii au abandonat paradigma vietii personale, desi se pare ca asta e trendul in multe zone ale mapamondului, in special la generatiile mai tinere. Asta inseamna ca daca dorim sa prezervam sfera privata va trebui sa ne implicam in mod activ. Statele vor incerca bineinteles exact opusul. Cu timpul descoperi ca sub conceptul combaterii criminalitatii si a terorismului ne este inoculat ca trebuie sa cedam an de an un pic din viata privata pentru a ajuta statul. Prin aceste concesii ii ajutam de fapt pe cei care ne conduc, dar si pe Google, Facebook sau alte corporatii ramificate la nivel mondial care ne restrang din ce in ce mai mult spectrul de formare a unei opinii.”

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Umbra digitală (IV)

La numărul 516 de pe o stradă oarecare un cetăţean din New Orleans se uită la televizor. Ceea ce el urmăreşte nu este un canal oarecare ci înregistrările camerei din faţa casei. “Asta era azi dimineaţă. Un vecin era în faţa casei. Îl recunosc după figură. Da ştiu că astfel renunţăm la o parte din libertate. Însă în schimbul acestei concesii obţinem o siguranţă sporită. Cred că puse în balanţă aceste 2 elemente reuşesc să echilibreze talerele. Decisiv este însă să ajungem şi la niste rezultate.”

Când spunem securitate ne gândim întotdeauna la supraveghere. De ce facem întotdeauna această asociere aflăm de la un sociolog care e un trend-setter la nivel mondial în acest domeniu. Pe lângă catedra de la Universitatea Kingston din Ontario Canada, David Lyon deţine şi un laborator de cercetare care studiază de 20 de ani încoace efectele sociale pe care le are supravegherea.

“E vorba de echilibrul sau tensiunea dintre libertate şi sfera privată sau dintre siguranţă şi libertate. Discuţia poate începe din mai multe puncte. Mie însă mi se pare că ar trebui mai întâi să se răspundă la întrebările cu adevărat importante. Cuvântul siguranţă este în ziua de astăzi unul dintre cei mai importanţi termeni dar totodată şi unul dintre cei mai vagi. Ce este siguranţa şi cum ar putea fi definită ridică multe întrebări fără răspuns. Cu atât mai mult cu cât acest termen e asociat adeseori cu siguranţa naţională. Ce este siguranţa naţională şi a cui siguranţă naţională încercăm să o protejăm sau să o mentinem? Astea sunt întrebările şi sunt teribil de importante.”

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Umbra digitala (III)

Interconectarea camerelor de supraveghere ii permite fostului agent Brian LeGard sa puna pe picioare un sistem de supraveghere cu posibilitati nelimitate: “Toate imaginile surprinse de camerele instalate pe proprietatile voluntarilor ajung in centrala politiei din New Orleans. Proiectul NOLA sprijina autoritatile uzand tehnologie de varf si aducandu-i impreuna pe acestia si pe cetateni. Sistemele sunt interconectate si montate pe proprietati private nu pe domeniul public. Toti participantii isi pun voluntar casele sau magazinele la dispozitie si sunt gata sa isi conecteze sistemele la retea. Datele ajung in centrala politiei unde sunt colectate, activitatea neimplicand costuri de functionare.”

In Europa e in vigoare interdictia de a filma proprietati private. In SUA in schimb este acest lucru nu numai permis ci filmele pot fi chiar publicate pe internet. Unul din voluntarii la acest proiect explica: “M-am asociat cu vecinul si am montat cele 2 camere intr-o asemenea maniera incat acestea filmeaza in directii opuse. Putem filma pe oricine indiferent de directia in care se deplaseaza prin fata casei noastre si ii putem vedea fata. Dupa cum vedeti aceasta camera e orientata intr-o directie iar cea de pe casa vecinului in cealalta. Sunt camere nightvision de 3 megapixeli. Acestea lucreaza cu infrarosu de unde si succesiunea circulara de ledurii rosii. Inregistrarile sunt trimise din casa mea iar proiectul NOLA are acces la ambele camere. Putem trimite acest clip direct ofiterului de serviciu de la Politie. In cazul acestei talharii acesti 2 indivizi au lovit-o pe aceasta doamna si i-au furat geanta. Ii ajutam pe politisti cat de mult putem. Am putut sa ii identificam pe agresori. Pot fi observati pe aceasta inregistrare cu geanta doamnei. Colac peste pupaza unul dintre infractori mai si zambeste in timp ce fuge cu geanta victimei in mana. Va avea batai de cap in instanta. Cred ca magistratilor nu le va pica prea bine cand vor constata ca a mai si ranjit. Inregistrarile tuturor acestor 770 de camere implicate in proiect pot fi folosite ca probe in instanta.”

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Umbra digitala (II)

Mark Rotenberg se bucura ca si jurist de o reputatie internationala. Avand expertiza si in domeniul IT acesta a luat adeseori cuvantul in fata Congresului Statelor Unite in cadrul interpelarilor pe tema securitatii cibernetice. El administreaza si Electronic Privacy and Information Center una dintre cele importante asociatii pentru protectia datelor cu caracter personal.

Acesta afirma: “Societatile moderne in care traim se afla in fata unei decizii care ne va contura viitorul. Aceasta decizie e una politica insa modul in care o abordam isi aduce si el aportul la forma in care aceasta va fi adoptata pentru ca toti spunem ca nu ne pasa de lucrurile astea. Faptul ca Guvernul aduna toate aceste informatii, cine are acces la ele si cum sunt ele folosite. Nu ne pasa ca ai nostri copii cresc intr-o societate permanent monitorizata. Caci am impresia ca la asta s-ar putea ajunge. Probabil exista oameni care considera ca e un aspect oarecum firesc al vietii moderne si ar trebui ca toti sa se obisnuiasca cu riscul iminent al traiului in simbioza cu tehnica de calcul. Sper ca nu se va ajunge la o astfel de obisnuinta. Consider ca un astfel de viitor ar fi un fel de inchisoare digitala pentru fiecare dintre noi. Vom fi asemenea unor detinuti.”

Cand acceptam monitorizarea vietii noastre private cedam si o parte din libertatea noastra. La nivel mondial se confrunta in acest domeniu 2 viziuni controversate. Apartenentii uneia dintre tabere se revolta in numele libertatii si impotriva intruziunii in viata privata in timp ce ceilalti vad in dezvoltarea tehnologiei o oportunitate ideala de a-si imbunatati siguranta.

In SUA unde domeniul public poate fi supravegheat fara mandat judecatoresc sau consimtamantul cetatenilor se face printr-o initiativa cetateneasca un prim pas in directia unui viitor fara precedent. Sistemul municipal de supraveghere NOLA (acronim pentru New Orleans) a fost initiat de cetateni voluntari care au montat pe proprietatile lor camere de supraveghere.

“Am vrut sa punem o camera acolo sus, una la colt si una la usa de la intrare.” spune una dintre localnice.

Ce se intampla insa cand fiecare il urmareste pe celalalt?

“Pot accesa oricand toate cele 32 de camere din cartierul nostru. De pe orice calculator sau smartphone. Acestea sunt totodata conectate la sectia de politie. Este un aspect inedit ca autoritatile primesc sprijin de la civili sub aceasta forma. Consider ca e important ca in New Orleans cetatenii se implica in combaterea fenomenului infractional. Avem tot mai putini politisti si exista evenimente pentru care efectivele autoritatilor acopera cu greu zonele rau famate.” adauga aceasta.

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Umbra digitală (I)

A vedea fără a fi văzut. Cam asa ar putea fi definit principiul de bază al supravegherii. Deşi prezentă de mult timp în viaţa cetăţenilor, calitatea şi acuitatea acesteia s-a schimbat radical în ultimii 10 ani în urma progresului tehnologic. Din supravegherea cu scop precis a unor indivizi aceasta s-a transformat într-un spionaj global al maselor. Odinioară destinat doar spaţiului public acesta pătrunde între timp profund în vieţile noastre private. Simpla închidere a uşii sau tragere a perdelei ar returna în echivalent informatic un mesaj de eroare. Un ochi invizibil şi-a făcut cuib în cele mai lăuntrice colţuri ale fiinţei noastre. Jocuri în reţea sau device-uri de uz cotidian, activitatea pe reţelele de socializare, funcţii de notificare pe telefoanele noastre, consultarea motoarelor de căutare. Comportamentul nostru online lasă în urmă un flux abundent de date. Informaţii care odată analizate creează o noua identitate asupra căreia nu avem nici un fel de control. Cu un singur click viaţa noastră privată poate fi devoalată.

Într-un videoclip de prevenţie al unei uniuni de instituţii financiare din Belgia se organizează un experiment în cadrul căruia 4 persoane reuşesc să pozeze în clarvăzători fără a da de bănuit că nu au făcut altceva decât să adune informaţii care se bazau exclusiv pe postările de pe reţelele de socializare ale unor persoane. Materialul atrage atenţia cu privire la faptul că ceea ce postăm în mediul virtual nu mai e proprietatea noastră. Concluzia e că niciodată de la apariţia tehnicii de calcul încoace oamenii nu au fost mai controlaţi ca în momentul de faţă.

70 de procente din convorbirile din reţeaua de telefonie mobilă sunt interceptate. Milioane de ore de conversaţii online prin intermediul webcamului sunt urmărite în mod clandestin de serviciile secrete. Întreaga noastră existenţă se prezintă între timp sub formă de set de date, iar serverele “ţin minte” fiecare detaliu din vieţile noastre. Cine stochează aceste informaţii, cum sunt ele folosite şi în ce scop? Un post tv franco-german cu format cultural s-a îndeletnicit vreme de 2 ani cu găsirea răspunsurilor la aceste întrebări. Pentru realizarea documentarului realizat de acestia au fost consultaţi experţi în securitate cibernetică, hackeri, whistlebloweri dar şi giganţi precum Google sau Facebook precum şi servicii secrete care adună şi analizează aceste informaţii.

În timp ce graniţele dintre supraveghere, putere şi tehnologie se înceţosează văzând cu ochii, se adânceşte şi falia dintre aceste tabere. Dintre militanţii pentru drepturile şi libertăţile cetăţenesti şi partizanii supravegherii şi ai statului poliţienesc. Se conturează un schimb de paradigme care pentru cetăţeni ar putea să însemne un nou arhetip social.

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,